Top 10 | Blogul unui Carcotas

Posts Tagged top 10

TOP 10 Cele mai violente jocuri video din toate timpurile

Posted by Carcotas on Thursday, 12 November, 2009

Istoria, cartile, filmele, chiar realitatea imediata si oamenii de langa noi ne invata un lucru esential despre omenire: specia umana este una extrem de violenta. Inclinatia spre distrugere pare incifrata adanc in sistemul nostru. Este aceasta pornire influentata de violenta atat de accesibila din jurul nostru? Sau filmele si jocurile video sangeroase au aparut tocmai ca o necesitate? Ne imping astfel de produse la violenta aievea sau ne ajuta, defuland virtual, sa ne comportam civilizat in societate? Indiferent de raspuns, jocurile extrem de violente pentru copii si pentru adolescenti sunt o realitate. In topul care urmeaza le vom prezenta pe cele care au ridicat la rang de arta aceasta tendinta.

10.) Carmageddon – 1997

Violenta din “Carmageddon” rezida mai ales in inzestrarea jucatorului cu posibilitatea de a trece peste pietoni in cele mai brutale moduri imaginabile, aflat in spatele volanului virtual al unui sinistru autovehicul modificat si auster, desprins parca din filmul american din 1975, “Death Race 2000″. Spulberarea pietonilor in fragmente consistente de carne sangeranda, detonarea de bombe si distrugerea vehiculelor inamice cu ajutorul unui tenebros arsenal de arme si dotari sunt doar cateva elemente din meniul violentei servit in acest joc video pentru… copii. Poate ca fraza de prezentare de pe ambalajul in care venea “Carmageddon” ilustra cel mai bine continutul sau: “Jocul de curse pentru cei instabili psihic”. Atat de adevarat.

9.) Soldier of Fortune – 2000

Pastrand registrul sangeros tridimensional, amanuntul-cheie care a facut diferenta dintre “Soldier of Fortune” si celelalte rude ale sale de tipul First-Person-Shooter a fost intrebuintarea sistemului GHOUL. Este vorba despre un motor grafic bazat pe fizica reala care ii permite jucatorului sa tortureze si sa isi brutalizeze inamicii in functie cele mai sadice porniri pe care si le poate imagina. Pe fundalul traditionalei povesti a combaterii teroristilor si a prevenirii unui razboi nuclear (dimpreuna cu ocazia de a il ucide pe Saddam Hussein insusi), jocul ofera numeroase mostre de brutalitate care pipereaza contextul nu neaparat spectaculos. Imprastierea pe pereti a vintrelor unui dusman cu ajutorul unei pusti, sangele care ii zvacneste din trup si organele care i se imprastie pe jos fac din acest joc unul dintre cele mai violente titluri ale tuturor timpurilor.

8.) God of War – 2007

Esti Kratos, fost razboinic al armatei spartane si nemilosul zeu din panteonul zeilor Greciei Antice. Suna destul de simplu? Poate, insa povestea implica si eradicarea trecutului tau tumultos, care presupune alegerea unei cai violente si mortale catre a-ti satisface aceasta dorinta. O asemenea sarcina va necesita varsarea a rauri de sange, sudoare si lacrimi. Am mentionat sange? “God of War II” promoveaza intrebuintarea nemiloasa a armelor, uciderea spectaculoasa si sangeroasa a inamicilor si scene brutale demne sa il faca pe Quentin Tarantino sa roseasca. Povestea mitologica de fundal a jocului serveste la compensarea violentei asemanatoare cu cea a strazilor din zilele moderne, dar, la urma urmei, probabil ca nici nemilosii zei nu isi reglau diferentele la o ceasca de ceai.

7.) Gears of War 2 – 2008

Folosirea unui cadavru pe post de scut uman atunci cand esti expus focului inamic este suficient de infioratoare; dar transarea unui dusman cu ajutorul unei drujbe din cap pana in picioare este de-a dreptul abjecta, mai ales deca ne gandim la sangele tasnit din corpul respectiv. Indiferent de situatie, “Gears of War II” ofera aventurierului third-person suficienta violenta incat sa ii satisfaca cele mai sangeroase porniri. Atunci cand din trupul personajului principal sau din cele ale inamicilor erupe sangele vreunei plagi impuscate sau taiate, ecranul este improscat cu tente rosiatice diforme, obstructionand campul vizual al jucatorului si sugerand manjirea cu sange a chipului.

6.) Mortal Kombat – 1992

Originile jocurilor video violente sunt greu de urmarit si, desi este tentant sa dam un asemenea verdict, nu putem pretinde cu certitudine ca Mortal Kombat poseda titulatura de primul joc video cu adevarat sangeros. Insa multi s-au grabit sa-i atribuie acest statut atunci cand jocul a debutat, in 1992, in calculatoarele, consolele si salile de jocuri din toata lumea. Tumultul si galagia au fost fara precedent la acea data, pe masura ce jucatorii se angajau in meciurile de karate 2-D cu o varietate de miscari care duceau la hemoragii, explozii, fracturi de membre si multe alte lucruri dureroase. Desi era un joc teribil, menit sa la oripileze pe mamele din toata lumea, copiii adorau personajele si formulele spectaculoase de lupta care le stateau la dispozitie in buntoanele tastaturilor si pe ecranele computerelor. Un mare deliciu era pentru orice mic “luptator” sa isi termine oponentul prin grozavii de o rara violenta, precum “Fatalitati” sau “Brutalitati”, care se soldau cu smulgerea mainilor, cu aruncarea in tepi metalici si cu multe alte atrocitati. “Finish him” a devenit una dintre cele mai recunoscute replici din istoria jocurilor video.

5.) Thrill Kill – 1998

Este vorba despre un joc tridimensional de “batai” realizat special pentru Sony Play Station, care este chiar si astazi disponibil pe internet, desi nu a fost publicat vreodata in mod oficial. Caracteristica sa de baza era aceea ca aduce intr-o arena nu doua personaje, ca in cazul celor mai multe jocuri de ring, ci patru zombie, care se pot distruge in toate modurile imaginabile. Numai cei sadici ar fi cautat acest joc si s-ar fi bucurat de el. Fiind inarmati cu seringi si potcoave, avand membre amputate si chiar mai mult de atat, jucatorii isi storc recirpoc viata unul din celalalt intr-un mod grotesc, fetisist si chiar sexual, intotdeauna cu rezultatul varsarii de prea mult sange. Personajele se pot lovi intre ele suficient de puternic incat sa se lipeasca de pereti, sa le zboare captele, sa explodeze sau chiar sa se lipeasca de tavan, in timp ce sangele se scurge pe invingatorul aflat in extaz.

4.) MadWorld – 2009

Ce este in intregime alb, negru si rosu? Victimele tale, dupa ce le despici in bucati, le zdrobesti de pereti si de podele si le smulgi organele din corp, in jocul “MadWorld”. Sau poate ca raspunsul este macinarea inamicilor intr-un aparat de tocat ori chiar jocul de darts cu ei pe post de sageti si cu o bata de baseball pe post de declansator, in cadrul aceluiasi joc video. Oricare ar fi stilul de ucidere, “MadWorld” nu “se joaca” atunci cand vine vorba de factorul violenta. Contrastul extrem de vizibil care se realizeaza intre modelul bicromatic (alb-negru) al jocului si sangele rosu, foarte nuantat, al personajelor, ne face sa credem ca “MadWorld” este conceput in special pentru a da satisfactie laturii violente a jucatorilor. La propriu, jocul capata un pic de culoare numai atunci cand personajul principal, coordonat de jucator, isi raneste extrem de violent oponentii. Iar noi, pentru ca suntem dependenti de culoare, trebuie sa ne supunem regulilor si sa o obtinem prin orice mijloace disponibile.

3.) Manhunt – 2003

Manhunt este un joc al executiilor de mare valoare… grafica. Exista trei “niveluri” de executii, acestea devenind tot mai sangeroase pe masura ce se succed. Executiile de nivel unu sunt rapide si cel mai putin sangeroase. Executiile de tip doi sunt considerate mai brutale, in timp crimele de nivel trei sunt peste limita. Un exemplu de executie de nivel unu este sufocarea pana la moartea a unui inamic cu ajutorul unei pungi de plastic. Executia de tip doi ar putea implica amputarea testiculelor unui dusman prin trecerea unei sabii printre picioarele acestuia. La nivelul trei, executia poate implica injungherea in spate a dusmanului cu o ranga, urmata de blocarea in cap a aceluiasi instrument si rotirea sa prin craniul victimei. Jocul ii incurajeaza pe utilizatori sa isi ucida inamicii in cele mai brutale moduri posibile.

2.) Grand Theft Auto III – 2001

Ne confruntam cu un caz special si poate cel mai periculos, intrucat, spre deosebire de toate celalalte jocuri violente prezentate in acest top, actiunea GTA III nu se petrece intr-o arena, in timpul unui razboi sau in vremuri indepartate. Nu, jocul simuleaza foarte real viata reala, din vremuri contemporane, a unui tanar criminal. Iar violenta din acest joc nu este conditionata de un context special, ci numai de situatiile pe care oricine dintre noi le poate intalni pe strada, in viata de zi cu zi. Pentru ca necunoscatorii sa isi faca o idee vaga, furtul de masini, actiune sugerata de chiar titlul jocului, reprezinta cea mai nevinovata infractiune pe care personajul principal o poate comite in GTA III si in general in toata seria de jocuri Grand Theft Auto. La fel de usor este sa incinerezi nevinovati peste tot prin oras, sa ii spulberi cu masina pe trotuare, sa arunci in aer politisti si masini de politie sau sa faci un carnagiu cu sute de victime, dispunand de un arsenal de foc demn de un regiment. In plus, si intriga jocului este de natura frivola, implicand trafic de droguri si de arme, prostitutie si crime… nenumarate crime.

1.) Postal 2 – 2003

Ocuparea tronului in ceea ce priveste violenta jocurilor video este un privilegiu rezervat adesea numai titlurilor de elita, iar “Postal 2″ isi revendica fara prea mare efort aceasta postura. Este vorba despre un joc in care nu inseamna ceva nefiresc sa arunci cu grenade in civili sau sa le amputezi din senin picioarele cu ajutorul unei coase, daca refuza sa participe la istoriile tale cotidiene. “Postal 2″ este de-a dreptul sadic pentru ca implica folosirea unor pisici vii pe post de amortizoare pentru armele din dotare, lovirea personajelor cu un cap de vaca taiat sau servirea catre caini a craniilor sangerande apartinand victimelor proaspat dezmembrate. “Postal 2″ este zenitul notiunii de violenta si sadism in jocurile video, transpunand pe ecran imaginatia creatoare demna de niste minti bolnave, ceea ce reuseste sa ii surprinda chiar si pe cei mai excentrici jucatori.

Category: Fun, Parerea mea brutalitate, Grand Theft Auto, jocuri video, jocuri violente, manhunt, mortal kombat, postal 2, sange, top 10, video games, violenta

Comments (5)

TOP 10 cele mai importante animale disparute din Romania

Posted by Carcotas on Monday, 20 July, 2009

10. Elanul (Alces alces alces)

Ideea ca elanul pe care-l asociem de obicei cu intinderile nesfarsite de padure din Siberia si Alaska, sa fi trait la noi, pare cel putin fantezista. Adevarul este cu totul altul. Elanul este cel mai mare reprezentat al cerbilor. Un mascul adult din subspecia europeana poate atinge o inaltime de 2 metri la umar, precum si o greutate ce depaseste uneori 500 kg.Elanul a fost cunoscut si vanat de stramosii nostri. Romanii il numeau plotun, o denumire ce a disparut o data cu impresionatul erbivor. Dovezile lingvistice, istorice si toponimice despre plotun abunda in folclorul si civilizatia romaneasca. Ajunge sa amintim aici balada “Voda capitan Matei”, din care aflam ca pe vremea lui Matei Basarab se

“Vanau zimbrii ai pletosi,
Cerbii falnici, ramurosi,
Si plotunii lopatosi… “.

Lucrarea Geografia au descrierea universala a Pamantului scrisa intre anii 1593-1594 de Giovanni Antonio Magini, cuprinde o descriere detaliata a tarilor romane, aratand ca Transilvania are codrii mari si paduri nesfarsite, unde traiesc intre alte animale, si elani. Ilustrul domnitor moldav Dimitrie Cantemir face referire inDescriptio Moldaviae la plotunii care apareau iarna pe malurile Nistrului, veniti probabil din Polonia. Dupa anul 1800 nimeni nu mai pomeneste de plotun in fauna tarilor romane, socotindu-l disparut. In secolul XX insa, plotunul reapare sporadic in Romania. Astfel primul plotun resemnalat pe pamant romanesc a fost un mascul fotografiat in anul 1964 pe grindul Letea din Delta Dunarii. Ziarul Scanteia din 14 ianuarie 1970 anunta aparitia unui plotun in padurea Frasinul din judetul Suceava. In ocolul silvic Husi apare un cuplu de elani. In noiembrie1971, o femela cu puiul sau sunt semnalati in Insula Borcea. Un alt exemplar este impuscat in acelasi an in judetul Neamt. In anul 1977, o pereche este observata si in judetul Botosani. Anul 1978 aduce un caz de braconaj prin care este ucis ultimul plotun din Romania. Crima ecologica s-a savarsit in fondul de vanatoare Galbena, aflat la limita de nord dintre judetele Vrancea si Bacau.

9. Antilopa Saiga (Saiga tatarica tatarica)

Saiga este singura antilopa care a trait pe teritoriu romanesc. Cel ma faimos mamifer descris de Dimitrie Cantemir ca facand inca parte din fauna Moldovei acelor timpuri, mai supravietuieste astazi doar in stepele kalmuce din Rusia, in Kazahstan si Mongolia. Oricat ar fi de greu de crezut, aceasta antilopa cu infatisare ciudata, traia in numar mare nu doar in campiile din Basarabia, Vaslui si Iasi, ci si in Campia Baraganului si stepele dobrogene. Mai multe documente din secolul al XVI-lea atesta ca era vanata si in zona Bucurestiului. Animalul era binecunoscut indeosebi in Modova, unde vanatorii razesi o denumeau neaos, din tata-n fiu drept “oaie salbatica”, cee a ce dovedeste ca erau familiari cu animalul in cauza, inca dinaite ca triburile tataresti, de la care antilopa mosteneste denumirea de Saiga, sa fi invadat tarile romane.

Antilopa saiga atrage atentia datorita ciudatului sau nas lung si coroiat, in forma de trompa . Forma nasului este o adaptare la alergatul in viteza pein aerul inghetat al stepelor pe timp de iarna. Avand cavitate nazala foarte mare, aerul este incalzit natural inainte de a patrunde in plamani. Astfel echipate, antilopele pot alerga in viteza mare o perioada de timp suficient de lunga incat sa scape de haituiala lupilor. Saiga a fost vanata intens in Moldova, astfel incat a disparut definitiv in secolul al XVIII. Specia nu o duce bine nici astazi, disparand recent din majoritarea stepelor rusesti si ucrainene. In prezent, mai supravietuiesc doar 50.000 de exemplare din cele 4-5 milioane cate erau la nivelul anului 1900.

8. Tarpanul sau Calul Salbatic European (Equus ferus ferus)

Stramosul tuturor raselor de cai din Europa a fost, inca din cele mai vechi timpuri, un locuitor al teritoriului unde astazi este Romania. Resturile fosile vorbesc despre vanatoarea cailor salbatici inca din timpul Paleoliticului timpuriu . Surpriza vine din timpul perioadei Neoliticului, cand sunt descoperite dovezi conform carora calul era deja domesticit in zona cuprinsa intre Tisa, Dunare si Marea Neagra. Daco-Getii, deopotriva vanau si onorau caii salbatici, multe fosile ecvine fiind desoperite in mormintele din Candesti, Socodor, Varsand, Barlad, Piatra-Neamt, Zimnicea, Matasaru si multe altele. In timpul Evului Mediu romanesc, ne parvin o serie de dovezi deosebit de interesante. Bunaoara, intre anii 1551-1552, pe domeniile cetatii Fagaras a fost contruit un parcspecial pentru mentinerea cailor salbatici capturati in imprejurimi. Regele de origine romana al Ungariei, Matei Corvin, aminteste in lucrarea De Rerum Hungaricarum Decadens, scrisa in anul 1495, ca in padurile Transilvaniei alaturi de bouri si zimbri se afla si cai salbatici de padure.

Dupa anul 1700, caii salbatici din Ardeal sunt ucisi pana la ultimul exemplar in vanatorile nobililor maghiari si sasi, dupa cum aminteste textul Nova Dacia, scris in anul 1743 de Francisc Fasching. Totusi, la nivelul anului 1700, in Moldova existau inca herghelii mari de cai salbatici care traiau de alungul malurilor Prutului si Nistrului, dupa cum ne asigura si Dimitrie Cantemir. In secolul al XVII-lea alte documente pomenesc despre ultima herghelie de cai salbatici din Baraganul Ialomitei, pentru ca un secol mai tarziu, tarpanul sa dispara definitiv din Tarile Romane. Povestea trista a cailor salbatici europeni nu se sfarseste aici. In secolul XIX, cazacii, tatarii si taranii rusi urmareau si vanau cu inversunare tarpanii, deoarece proprii cai domestici fugeau si se resalbaticeau alaturi de tarpani. Odata recuperati, aveau deja caracterul salbatic al rudelor lor, find atat de agresivi incatdistrugeau atelajele cu lovituri de copita si muscau pe oricine incerca sa-i calareasca. Ultimul tarpan a murit in captivitate in stepele Askania Nova din Ucraina. Era anul 1876. Trist sfarsit pentru un animal magnific care traia in Europa medievala din Spania si Franta pana in centrul Rusiei.

7. Colunul sau Magarul Salbatic Mongol (Equus hemionus hemionus)

Seria surprinzatoare a prezentarii animalelor cunoscute de stramosii nostri continua cu nimeni altul decatmagarul salbatic mongol sau colunul, ale carei populatii vestice au trait si pe teritoriile romanesti, dupa cum atesta o serie de dovezi osteologice, botanice, toponimice, istorice si populare. In cimitirul culturii Hamangia de la Cernavoda s-au descoperit resturile a sase coluni. La Techirghiol au fost deshumate 22 de resturi fosile.Zootoponima romaneasca inregistreaza colunul inca din Evul Mediu. La 29 ianuarie 1322 este mentionat satul Colun de langa Sibiu. In Moldova, este fondat pe 27 mai 1443, langa Studinet, satul “Unde a fost Colunu”. Alte sate cu aceeasi denumitre se afla in judetele Vaslui, Bacau, Botosani, Soroca (in Basarabia). In Valahia, magarul salbatic era cunoscut si vanat in judetele de astazi Dambovita, Buzau, Olt si Ilfov.

Disparitia timpurie a magarului salbatic mongol sau a colunului din fauna tarii noastre, se datoreaza perfectionarii armelor, a arbaletei in primul rand, urmata de apartitia pe scara mare a armelor de foc. Nu putem sti cu siguranta cand a disparut colunul de pe teritorile romanesti. Faptul ca Dimitrie Cantemir il cunoaste, dar nu il include printre animalele din Descriptio Moldaviae, este un argument in plus ca aceasta specie de magar salbatic a disparut la sfarsitul secolului al XVII-lea. Traditia populara a depistat in cateva sate teleormanene obiceiul stravechi de a folosi balega de colun in afumari si descantece. Colunul se afla in pericol de extinctie totala in prezent. Hergheliile din rezervatiile Badkis si Barsa Kelmes din Kazahstan au fost decimate de braconieri. La nivelul anului 2008 mai traiau circa 4.500 de coluni in rezervatiile din Mongolia si nordul Chinei.

6. Bobacul sau Marmota de stepa (Marmota bobak)

Marmota de stepa, pe care astazi o intalnim raspandita din Belarus si Ucraina pana in centrul Kazahstanului, a trait in trecutul nu foarte departat si in campiile din Tarile Romane. Paleontologul roman I.Z.Barbu semnalase in anul 1930 resturi fosile de bobac in Botosani si Cluj. Denumirea sa de bobac sau baibac este un imprumut din turco-tatara. Bobacul sau marmota de stepe este ruda apropiata a marmotei alpine, dupa cum dovedeste si observatia milenara a taranului roman, atent cunoscator al fiecarei veituitoare. Toponimia a pastrat la randul sau o serie de dovezi ale prezentei acestui animal in fauna Romaniei, dovezi concretizate prin denumiri de sate precum Tarina Baibacilor, Baibaci, Baibaraci, Bibaraceasca, La Baibaci, Gura Baibaciului etc.

Prezenta bobacului sau a baibacului in diferite zone ale tarii este evidentiata indirect de onomastica si folclor. In Teleorman, Calarasi, Giurgiu, Braila, Ialomita si Ilfov, porecla e baibac era data unui barbat mic de statura, gras si rotofei precum o marmota. Deosebit de pretuite erau blanurile de bobac din care se confectionau in vechime haine pentru femei si copii, denumite baibarace. In Valahia, haina respectiva se numea baibafir, si constituia un cadou pretios intre darurile de nunta ale mireselor de vita boiereasca. Datorita blanii sale foarte pretuite, bobacul dispare din Moldova in preajma anului 1761, in Baragan si Dobrogea supravietuind pana in pragul anului 1800. Ca si alte specii de rozatoare, marmotele de camp sunt susceptibile de transmiterea ciumei bubonice. O populatie de bobaci din Ural este responsabila de raspandirea valului de ciuma care a ravasit Rusia la sfarsitul secolului al XIX-lea.

5. Brebul sau Castorul European (Castor fiber)

Seria surprinzatoare a animalelor care au trait la noi in tara continua cu castorul european sau brebul, cum l-a numit taranul roman dintotdeauna. Acest rozator de talie mare traia de-a lungul tuturor raurilor din Tarile Romane. Avem si in cazul brebului o serie de dovezi cantonate in toponimia si istoria romaneasca. Pe langa mutitudinea de sate cu numele de Brebu, Brebeni, Coada Brebenelului, Brebenei, Brebena, avem si numele unei serii de balti si mlastini cum sunt Balta Brebului sau Brabul din Judetul Dolj. Spre deosebire de castorii din America de Nord care sunt sociali, brebii erau animale solitare, cantonati intotdeuna langa lacuri, balti si cursuri de apa. Singura cauza a disparitiei brebilor a fost vanatoare pentru carne, care era deosebit de apreciata, fiind folosita si la prepararea unor carnati speciali a caror reteta exacta s-a pierdut in negura timpului. Din dintii de breb taranii faceu un talisman pe care-l atarnau la gatul copiilor. Romanii au avut cunostinta din vechime despre obiceiul castorilor de a dobori copaci si a face baraje acvatice, dupa cum o dovedeste si ghicitoarea populara culeasa de un etnolog la finele secolului XIX, cand brebul era deja disparut:

“Pe Valea Nigrasenilor,
Tartorul gherlanilor
Un zavoi intreg doboara
Sa faca zagaz de moara.”

Brebii dispar pe rand in toata Europa. In Anglia, inca din anul 1188, in Scotia in 1520, in Franta 1820, in Elvetia in 1841, Lituania in 1877. In jurul anului 1900, dispar brebii din Muntii Caucaz, Altai si Siberia. Ultimul breb din Tarile Romane a disparut in anul 1823 din zona Moldova-Veche, judetul Caras-Severin. Brebul a fost reintrodus in Romania in anul 1998, ca urmare a unui program demarat de ministrul mediului din acea vreme. Au fost adusi atunci 21 de castori din landul Bavaria, find eliberati in natura in zona confluentei dintre Raul Negru si paraul Estelnic din judetul Brasov. In prezent exista in tara noastra aproximativ 350 de brebi care traiesc de-a lungul cursurilor raurilor Olt, Mures si Ialomita. Din nefericire, povestea de succes a reintroducerii brebului nu a fost reluata si in cazul altor specii disparute.

4. Bourul (Bos primigenius)

Cel mai mare reprezentant al bovidelor salbatice a fost un animal extrem de puternic, impunator si agresiv. Pe baza acestor atribute apreciate in vechime, precum si a intamplarii de la vanatoarea lui Dragos-Voda, bourul a ajuns stema si simbolul peren al Moldovei. Istoria bourului, inseparabila de a zimbrului pana la un punct, a fost studiata cu deosebita competenta de preofesorul Eugen Botezat, inca din anul 1913. Specia sa a aparut undeva la inceputul Pleistocenului undeva in zona Himalayei, definindu-se la final trei rase geografice: bourul asiatic, african si european. Bourul european, cel care a trait si la noi in tara era un animal formidabil, mai mare decat bizonul, zimbrul sau gaurul indian si mai agresiv decat bivolul african. Stramosul direct al tuturor raselor de vite domestice era un colos masiv, masculii de bour depasind frecvent greutatea de o tona. Vizionarea in muzee a unui craniu de bour asezat langa unul de taur este de-a dreptul revelatoare.

Ca infatisare semana cu un taur de corida supradimensionat. Spre deosebire de vitele moderne, taurii de bour erau intoteauna de culoare negra, iar vacile si viteii, erau roscati. De-a lungul spinarii aveau o linie de culoare alba, iar coarnele bourilor aveau o forma usoara de lira. Temperamentul lor era atat de violent, incat in cadrul unor culturi razboinice precum a dacilor, germanilor, celtilor, sarmatilor, uciderea unui taur de bour era considerat testul suprem de barbatie. Vanat abuziv, fara nicio opreliste, bourul a inceput sa se stinga pe neasteptate de-a lungul veacurilor. A disparut prima oara in Transilvania la inceputul secolului al XVI-lea. Au urmat bourii din Moldova, pentru ca la inceputul secolului XVII sa dispara si ultimii bouri din Valahia. Specia a supravietuit cel mai bine in Polonia. Acolo, in codrii Mazurieni mai existau in anul 1601 numai 4 exemplare pentru ca in anul 1627 ultima femela de bour sa fie ucisa intr-o vanatoare a pan-ilor polonezi. Asa s-a sfarsit ultimul bour din lume.

3. Zaganul sau Vulturul Barbos (Gypaetus barbatus)

Probabil cea mai maiestuoasa specie de vultur, zaganul a stapanit timp de mii de ani inaltimile si stancariile Carpatilor, insa in cele din urma rautatea si lacomia oamenilor l-au doborat definitiv. Astazi, silueta sa maiestuoasa nu mai brazdeaza cerul tarii noastre. Zaganii mai traiesc in Muntii Pirinei, Alpi, Caucaz, Pamir, Altai, Insula Creta, Tibet, Himalaya si in cateva locuri din Africa. Este o pasare imensa, ale carei aripi acopera o anvergura de 280 cm, si are greutate cuprinsa intre 5-9 kilograme. Este singura specie de pasare care se hraneste cu oase si maduva, oase carora le da drumul de la inaltime sa se sparga in bucati la contactul dur cu stancile. Romanii l-au cunoscut sub denumirile neaose de zagan, rarau si ceahlau. Conform unor lingvisti de prestigiu, acestea sunt singurele denumiri de pasari ramase nealterate din stravechea limba a dacilor. Muntii Ceahlau si Rarau si-a luat numele de la ceahlaii si raraii inaripati care isi cresteau puii intre stancile lor.

Muntii Carpati reprezentau limita arealului nordic al acestei specii in Europa, acest aspect accentuand oarecum vulnerabilitatea zaganilor, fiind cunoscut ca atunci cand o specie este in regres, populatiile de limita dispar primele. Un alt argument cu privire la disparita lor din muntii nostri este legat de disparitia hoiturilor proaspete cu care se hraneau, precum si campaniile de impuscare si distrugere a zaganilor din anii 1930, respectiv 1934,cand zaganii au fost invinovatiti ca ar duce la disparitia caprelor negre din Carpati. Zaganii cuibareau din Muntii Rodnei pana in Bucegi, Ciucas, Capatanii, Fagaras, Parang si Retezat. Traiau exclusiv in zona stancariilor alpine, necoborand nici iarna sub zona padurilor de conifere. Ultimul zagan a fost impuscat in anul 1938 la Pasul Turnu Rosu , langa versantul de vest al Muntilor Cozia.

2. Dropia (Otis tarda)

Dropia este cu adevarat o pasare de legenda a unor vremuri cand Campia Baraganului, Campia de Vest si stepele dobrogene erau inca insule de pustie salbatica nestricata de mana omului. Dropia este de fapt cea mai mare pasare zburatoare din lume, mai grea chiar decat lebedele si pelicanii. In cazul dropiilor se observa cel mai mare dimorfism sexual din lumea pasarilor. Cu alte cuvinte daca o femela de dropie cantarea intre 3,5-5 kilograme, masculii atingeau in mod obisnuit 8-16 kilograme , existand dovezi ca unii masculi depaseau chiar 18 kilograme. Celebrul vanator si ornitolog roman C. Rosetti Balanescu a inpuscat in Baragan un mascul care cantarea nu mai putin de 22 kilograme. Evident o astfel de pasare nu putea scapa neobservata de saracimea rurala din Romania interbelica. Din nefericire, dropia este o pasare care nu are glanda uropigiana, cu alte cuvinte, nu beneficiaza de glanda secretoare de grasime cu care majoritatea pasarilor isi imbiba penajul pentru a-l face imun la umezeala si ploaie. Pin urmare cel mai periculos dusman al dropiilor este poleiul. Iarna cand ploua si urmeaza inghetul, apa prelinsa pe penajul dropiilor ingheata, iar pasarile nu mai pot zbura. Zeci de mii de dropii au cazut victime intre anii 1920-1950, unor adevarate bande de braconieri care colindau campiile ucigandu-le barbar cu lovituri de bata.

Ultimul nucleu de dropii din Romania, care continea intre 100-150 de exemplare a fost ucis in Teleorman in anul 1981. Satenii localnici le-au manat ca pe gaste pana in satele din zona unde toate au fost ucise cu bolovani, bice si bate. Evident in Republica Socialista Romania de atunci dropiile erau declarate pe hartie monumente ale naturii, uciderea lor find interzisa de lege, lege care nu era luata in serios de nimeni, tinand cont ca insusi Nicolae Ceausescu, intaiul vanator al tari, avea obiceiul sa impuste dropii din elicopter. Pe langa aspectul vanatoarii dezlantuite, trebuie amintit factorul agriculturii agresive practicata in regimul comunist. Agricultura “moderna” unde predomina monoculturile alaturi de ingrasaminte chimice, erbicidele si pesticidele folosite din belsug, nu a facut decat sa distruga sistematic atat conditiile de viata ale dropiei, cat si sa otraveasca la propriu sursele sale de hrana. In atari conditii, nu trebuie sa mire pe nimeni ca din zecile de mii de dropii care populau Baraganul acum 50-70 ani, nu a mai ramas macar o pereche clocitoare la nivelul anilor ’90 . In prezent, ultimele observatii de teren care certificau prezenta dropiei in Campia de Vest la nivelul anilor 2005-2007, se refera doar la cateva exemplare izolate apartinand populatiilor de dropii din Ungaria, care traversau granita in cautare de hrana. Din nefericire, nici-o pereche de dropie nu mai cuibareste in Romania. Cea mai mare pasare zburatoare s-a stins.

1. Foca de Marea Neagra sau Foca Calugarita (Monachus monachus albiventer)

Oricat de greu ar parea de crezut, litoralul romanesc a fost pana nu demult loc de popas si crestere a puilor pentru o specie aparte de foca. Foca de Marea Neagra sau Foca Calugarita cum mai era numita datorita coloritului sau inchis pe spate si deschis pe abdomen. Era o specie cunoscuta din cele mai vechi timpuri de cate romani. Inca din Antichitate numarul focilor de la Marea Neagra era destul de mare, odata ce Pliniu cel Batran afirma ca “ In Pontul Euxin nu patrunde niciun animal vatamator pentru pesti in afara de foci si delfini mici”. Moldovenii au cunoscut bine focile, in parte datorita iesirii lor la mare, coroborata cu dezvoltarea navigatiei maritime din timpul lui Stefan cel Mare. Mamiferul acvatic a continuat sa fie destul de raspandit in Marea Neagra, existand in acesta directie o serie de documente care certifica aparitiile sale pe litoralul romanesc. In anul 1877 s-a prins o foca la Sfantul Gheorghe in Delta Dunarii, agatata in carmacele pentru moruni, iar in 1913, s-a prins alta in carmacele dintre Sfantul Gheorghe si Portita Razelmului. Aceeasi soarta trista a avut-o o alta foca prinsa la Gura Zatonului. Cele mai mari lovituri primite de specia focilor, au fost date de pescarii din Capul Caliacra, care le inchideau drumul cu plase si le prindeau cu un lat aruncat de gat. Urmau sa fie ucise cu ciomegele de pescarii superstitiosi si cu un IQ nu foarte ridicat, care credeau ca focile prind toti pestii din mare. Focile au ajuns astfel in pragul disparitiei.

In anul 1937 abia se mai gaseau 3 familii a cate 6-7 exemplare fiecare: una la Stanca, alta la Balcic, si ultima la Capul Caliacra. In total, doar 18-21 foci pentru intreaga Mare Neagra. La data de 10 iulie 1960, s-a prins in mod accidental pe bratul Sfantul Gheorghe al Dunarii, o femele tanara care cantarea 62,5 kg. si avea o lungime corporala de 154 cm., fiind a 9-a foca prinsa in ultimii 60 de ani pe litoralul romanesc. Anul 1972 aduce noi date concretizate in urmele de foca descoperite pe nisipul insulei Sacalin, la extremitatea sudica de la Roh. La data de 26 martie 1983, aproape de orasul Tulcea,in dreptul milei 35, pe mal, a fost gasita o foca moarta. Autoritatile portuare si militia au descoperit o rana adanca intre coastele animalului, probabil rana unui cutit pescaresc. Acesta este ultima relatare despre aparitia unei foci in Romania. De atunci, au disparut toate focile din Marea Neagra. Specia este in pericol de extinctie totala. Ultimele 150 de exemplare mai traiesc pe cateva insule din Grecia si Turcia.

Comments (1)

Top 10 defecte la romani

Posted by Carcotas on Sunday, 12 July, 2009

Romanii sunt obsedati. De diferite lucruri. Asta n-ar fi o problema daca aceste obsesii ar fi constructive. Uite, japonezii sunt obsedati de electronica si au ajuns unde au ajuns. Francezii sunt nespalati dar au nasuri fine si sunt obsedati de parfumuri. Si uite unde au ajuns. Si exemplele ar putea continua. Din nefericire, la noi obsesiile nu sunt de natura colectiva. Adica, desi romanii impartasesc cam aceleasi obsesii, ele sunt profund egoiste si privesc fericirea personala chiar in detrimentul tuturor celorlalti.

TOP 10 OBSESII ROMANESTI

1. Obsesia cu “casa pe pamant“. Toata lumea si-ar da 20 de ani din viata

ca sa aiba casa pe pamant. Nu conteaza ca vei sta ORE IN SIR in

trafic!!! Nu conteaza nimic! Casa pe pamant sa fie!

2. Obsesia televizorului. Romanul e devorator de televiziune. S-au

facut niste cercetari si cica noi am fi cam cei mai avizi din

Europa. Adica ne uitam cel mai mult la televizor. Si, asta e

geniala, avem cele mai multe televiziuni!!! …

3. Obsesia Coelho. Daca n-ai citit Coelho…n-ai viitor frate! “Pai am

citit Dostoievski, Tolstoi, Salinger, Marin Preda, Nichita

Stanescu…” “Te pisi pe ei! Citeste Coelho!”

4. Obsesia tzatzelor. Aproape toti producatorii tv au urmatoarea obsesie:

“Tzatzele aduc rating!” Si stiti ce e misto! Ca de cativa ani

incoace s-a dovedit a fi complet fals …

5. Obsesia messenger. Asta e,totusi, un fenomen global.

6. Obsesia haiduceasca. Dupa o sticla-doua de vin si cel mai prapadit

roman devine haiduc la orice nunta. Fura mireasa, cere rascumparari…Si

dup-aia,haiducia maxima. “Pusca si cureaua lataaaaaa…”. Apoi

recunoaste ca e impotent: “Ce barbat AM FOST odataaaaa…”

7. Obsesia auto. In Romania exista cea mai dinamica piata

auto …

8. Obsesia carnii din congelator. Cu toate ca au trecut 20 de ani de

cand gasesti sute de feluri de carne si la 4 dimineata,romanul

inca isi mai incarca pana la refuz congelatorul. Sa fie acolo…Cine

stie…

9. Obsesia celulara. Pentru roman, telefonul mobil reprezinta un

statement. … Cum ajunge un om cu salariu de 10 milioane

sa aiba un mobil de 20 de milioane? Si sa dea beep cu el!!!!!!!

10. Obsesia “daca ala nu face, de ce sa fac io?”. Asta de obicei e

completata si cu o doza de mandrie: “Ce? Sunt mai prost?!”

1. Obsesia cu “casa pe pamant“. Toata lumea si-ar da 20 de ani din viata ca sa aiba casa pe pamant. Nu conteaza ca vei sta ORE IN SIR in trafic!!! Nu conteaza nimic! Casa pe pamant sa fie!

2. Obsesia televizorului. Romanul e devorator de televiziune. S-au facut niste cercetari si cica noi am fi cam cei mai avizi din Europa. Adica ne uitam cel mai mult la televizor. Si, asta e geniala, avem cele mai multe televiziuni!!! …

3. Obsesia Coelho. Daca n-ai citit Coelho…n-ai viitor frate! “Pai am citit Dostoievski, Tolstoi, Salinger, Marin Preda, Nichita Stanescu…” “Te pisi pe ei! Citeste Coelho!”

4. Obsesia tzatzelor. Aproape toti producatorii tv au urmatoarea obsesie: “Tzatzele aduc rating!” Si stiti ce e misto! Ca de cativa ani incoace s-a dovedit a fi complet fals …

5. Obsesia messenger. Asta e,totusi, un fenomen global.

6. Obsesia haiduceasca. Dupa o sticla-doua de vin si cel mai prapadit roman devine haiduc la orice nunta. Fura mireasa, cere rascumparari…Si dup-aia,haiducia maxima. “Pusca si cureaua lataaaaaa…”. Apoi recunoaste ca e impotent: “Ce barbat AM FOST odataaaaa…”

7. Obsesia auto. In Romania exista cea mai dinamica piata auto …

8. Obsesia carnii din congelator. Cu toate ca au trecut 20 de ani de cand gasesti sute de feluri de carne si la 4 dimineata,romanul inca isi mai incarca pana la refuz congelatorul. Sa fie acolo…Cine stie…

9. Obsesia celulara. Pentru roman, telefonul mobil reprezinta un statement. … Cum ajunge un om cu salariu de 10 milioane sa aiba un mobil de 20 de milioane? Si sa dea beep cu el!!!!!!!

10. Obsesia “daca ala nu face, de ce sa fac io?”. Asta de obicei e completata si cu o doza de mandrie: “Ce? Sunt mai prost?!”

Category: Fun, Parerea mea defecte la romani, romani, Romania, top 10

Comments (1)

Top 10 cele mai rapide masini electrice

Posted by Carcotas on Tuesday, 2 June, 2009

Foto (13)

De cele mai multe ori, cand le intalnim in stiri si articole ce depicteaza flambant si utopic un viitor in care filosofia ecologista si respectul fata de mediu castiga detasat in fata intereselor industriale si corporatiste, prototipurile de masini electrice dezvoltate de diversi eco-entuziasti sunt mici, urate si ciudate, iar tristele lor performante lasa mult de dorit. Cu toate acestea, exista si o elita a bolizilor verzi, un grup select in fata caruia pana si un Ferarri elegant si nervos paleste si se pleaca

Crema bolizilor verzi

Topul care urmeaza a fost realizat pe baza celor mai recente informatii disponibile de la producatori. Cand vine vorba de rapiditate (atentie! nu de viteza – desi, la cele mai multe modele, cele doua aspecte merg mana in mana), singurul criteriu cu care operam este demarajul – in cat timp un vehicul atinge 100 de km/h. Prin urmare, nu am luat in calcul alti factori importanti pe baza carora expertii din domeniul auto, precum colegii nostri de la ProMotor.ro, judeca de obicei capabilitatile generale ale unui automobil, precum ar fi autonomia, viteza maxima, dotarile interioare, disponibilitatea pe piata si pretul. Ar mai fi de adaugat ca cele mai multe masini din acest top se afla in stadiul de prototip, nu sunt in productie de masa pe piata, iar daca se vand – au niste preturi exorbitante . Cu toate acestea, acelasi lucru putem spune si despre elita masinilor poluante, care functioneaza pe baza de benzina; iar caracterul aristocrat si exclusivist ne imbie sa le admiram si mai tare, si pe unele si pe altele.

10. Dodge Circuit EV: 0-100 km/h in 5 s

Alaturi de vehiculul-fantoma de pe locul 4, este cea mai controversata prezenta din acest top. Asta deoarece fanaticii domeniului auto au infierat-o cu o aspra eticheta, numind-o “Lotus de jucarie mascarit”. Motivul acestora: caroseria si dotarile interioare – mai putin ce se afla sub capota - copiaza in linii mari modelul Lotus Europa, iar aparitia Dodge-ului verde a fost vazuta doar drept o miscare de marketing. Gresita.

In ciuda carcotasilor insa, pentru o eco-masina, Dodge Circuit EV se prezinta mai mult decat onorabil: este propulsat de un motor electric, cu baterii litiu-ion, cu o autonomie de 320 km, dezvolta 268 cai putere, demarajul 0-100 km/h se face in 5 secunde, iar viteza maxima este de 195 km/h. Chrysler anunta comercializarea lui Dodge Circuit EV inca din 2010, la un pret foarte competitiv: ceea ce, pentru un astfel de bolid de lux, inseamna sub 100.000 $.

9. Tango: 0-100 km/h in 4,5 s

Dintre toate eco-vehiculele prezente in acest clasament, Tango se apropie cel mai mult de infama imagine a prototipurilor verzi cu care suntem obisnuiti: este mica, pocita si aparent neergonomica. Prin comparatie cu restul “meteoritilor” de pe celelalte pozitii, Tango are iz de Cenusareasa in cele mai proaste zile ale sale, iar la momentul in care a fost lansata pe piata, criticii auto se intrebau chiar “cum poate fi luat in serios asa ceva?”

Ei bine, poate. Nu o arata ea prea chipes, dar producatorii sai, americanii de la Commuter Cars, au avut doua obiective: sa dezvolte o masina sigura si performanta care, in acelasi timp, sa aspire la titlul de cea mai rapida masina urbana de pe piata. Si au reusit: atinge suta in numai 4,5 secunde si are o viteza maxima de 193,1 km/h (limitata electronic). Functioneaza cu 19 baterii prototip Hawker Genesis G70EP, care, spre deosebire de cele echipate la restul vehiculelor din acest top, sunt pe baza de acizi – nu litiu-ion; optional, insa, i se pot monta si acestea din urma. In ambele configuratii, autonomia lui Tango ajunge la un nesperat 250 de km. Costa 110.000 $. Primul prototip se afla in posesia sex-simbolului grizonat George Clooney, iar cel de-al doilea a ajuns la etajul doi al unei cladiri office din Silicon Valley, in biroul lui Eric Schmidt, bossul Google, pe post de gluma de 1 aprilie facuta de angajatii gigantului din online in urma cu un an.

8. Rinspeed iChange: 0-100 km/h in 4 s

Si-a facut debutul recent, la Geneva Auto Show 2009 unde a lasat pe multi critici cu gura cascata gratie abilitatii sale unice de a-si schimba forma in functie de numarul de pasageri de la bord. Formele sale morfice au a fost realizate de catre talentalul designer elvetian Frank Rinderknecht, care a imaginat un autovehicul cu un singur loc care, l-a nevoie, se poate transforma intr-unul cu trei locuri. Ratiunea din spatele acestei bizarerii este ca aerodinamica bolidului verde se schimba cu rezultate spectaculoase, in functie de greutatea din masina.

Masina este propulsata de un motor electric de 150 de kilowati ce dezvolta 204 cai putere, ajutat de panourile solare integrate pe acoperisul caroseriei, 2 baterii litiu-ion si o cutie de viteze imprumutata de la Subaru WRX. Atinge o viteza maxima de 220 km/h. Prototipul Rinspeed iChange este cel mai scump vehicul din acest top, costand 1.000.000 de euro.

7. Eliica: 0-100 km/h in 4 s

Cu toate ca arata precum un vehicul desprins dintr-un film science-fiction de categoria B, Eliica, cu toate cele 8 roti ale sale, accelereaza mai repede decat un Porsche 911 Turbo. Eliica (Electric Lithium-Ion Car) a fost inventata de catre cercetatorul japonez Hiroshi Shimizu, coordonatorul unei echipe de ingineri de la Universitatea Keio din Tokyo, la sfarsitul lui 2003.

Pe circuitul de mare viteza Nardo din Italia, bolidul a prins o viteza maxima de 370 km/h, insa inventatorul sau afirma ca in conditii optime, Eliica poate depasi 400 km/h – de altfel, acesta este si obiectivul curent al producatorilor sai. Pana in prezent au fost produse numai doua modele – unul menit a excela in recorduri de viteza, celalalt destinat recordurilor de acceleratie, ambele costand aproximativ 250.000 $.

6. Tesla Roadster: 0-100 km/h in 3,9 s

Pana nu demult, un automobil sport produs in serie care sa fie la fel de “sexos si dotat” precum Bugatti Veyron, dar sa emita zero grame de dioxid de carbon semana cu fantezia utopica a unui ecologist indragostit de viteza. Visul a fost insa implinit de Tesla Motors care anul trecul l-a dezvaluit pe Tesla Roadster, un falnic eco-bolid de 100.000 de euro care se lauda ca atinge suta in 3,9 secunde si a carui turatie a motorului depaseste 13.000 de rotatii pe minut (fata de 7.000 rpm cat poate suporta in mod obisnuit un motor pe combustibil).

Vehiculul a fost asamblat la fabrica San Carlos din California si foloseste platforma tehnica a modelului sport Lotus Elise, careia ii sunt atasate nici mai mult, nici mai putin de 6.800 baterii pe litiu-ion. Acestea confera o autonomie de 360 de km, iar reincarcarea lor completa dureaza 3 ore si jumatate. Viteza maxima a roadsterului este de 201 km/h (limitata electronic).

5. AC Propulsion tzero Roadster: 0-100 km/h in 3,6 s

Are nevoie de numai 200 de cai putere pentru a tasni cu multa nonsalanta de la 0 la 100 de km/h, gratie “corpului” ei robust, dar usor. In plus, a facut numeroase victime, intrecand in concursuri de drag (demaraj + 400 de metri) o gramada de Porsche 911, cateva Corvette si chiar un Ferrari F355, pe care la batut crunt, depasindu-l cu aproape 20 de metri!

Tzero este produsa de catre compania californiana AC Propulsion, are o autonomie mai mult decat “bunicica” (cel putin in comparatie cu alte prezente din acest top) de 482 de km si costa estimativ 220.000 $. Pretul bolidului ar putea fi insa cu mult mai piperat, intrucat AC Propulsion a produs doar 3 astfel de prototipuri, in 2003, pentru a demonstra ca o masina electrica poate fi atat rapida, cat si eficienta, dar a abandonat inexplicabil planul de a dezvolta roadster-ul in serie. In urma cu 6 ani, Tzero a ocupat locul 2 al acestui top.

4. L1X-75: 0-100 km/h in 3,1 s

Este ceea ce am putea numi o masina-fantoma. Se pare ca exista un singur prototip in intreaga lume, care a fost descoperit la New York, in 2007, de jurnalistii de la revista americana Popular Mechanics. Acestia l-au si fotografiat si au postat si un videoclip pe site-ul lor pentru a demonstra ca fatosul vehicul “verde” ce umbla vopsit in rosu nu este doar o himera. Fotografia a ramas si s-a raspandit pe internet, dar clipul in care-l vedeam pe L1X-75 incordandu-si muschii in actiune a disparut…

De atunci, nu se mai stie nimic de el; cu toate ca producatorii lui L1X-75, Hybrid Technologies Inc. si Mullen Motor Company, au mai trimis din cand in cand comunicate de presa in care anuntau ce se mai intampla cu prototipul. Din acestea, am aflat ca L1X-75 are 600 de cai putere, dezvolta o viteza maxima de 281 de km/h si costa 125.000 $.

3. Wrightspeed X1: 0-100 km/h in 3,07 s

Prototipul are aspectul unui hibrid intre o masinuta de carting si una de Indy-500, insa este puternic si are deja un CV apetisant, fiind ovationat in celebra emisiune Top Gear, in urma cu 2 ani, cand si-a facut aparitia in peisajul bolizilor verzi. De asemenea, a mai fost protagonistul unui episod din popularul serial de pe Discovery Channel, MythBusters, in care, prin intermediul a 5 teste, Adam Savage si Jamie Hyneman au vrut sa demonstreze de ce o masina ecologica este mai buna decat un Ferarri. Si au resusit: toate cele 5 teste au fost castigate de catre X1.

Ocupantul locului trei alearga cu un motor AC in trei faze, care-l catapulteaza de la 0 la 100 de km in 3 secunde si nu are schimbator de viteze – dintr-o singura apasare pe pedala de acceleratie ajungand la viteza maxima: 180,2 km/h. Este alimentat de baterii cu tehnologie hibrida, litiu-polimer, deloc ieftine (numai acestea costa 40.000 $) care-i confera o autonomie de 160 de km. Valoarea prototipului este estimata undeva pe la 200.000 $.

2. Electric Datsun 1972: 0-100 km/h in 2,95 s

In mod surprinzator, daca acest top ar fi fost realizat in urma cu numai doi ani, pe pozitia fruntasa ne-am fi intalnit cu un automobil electric produs in 1972! Astazi insa, Electric Datsun este detronat, cu toate ca se afla in continuare pe podium, ocupand un onorabil loc doi. Sedanul “White Zombie”, cum este alintat de catre proprietarul sau, a fost cumparat in 1985 pentru numai 585 de dolari de catre americanul John Wayland. Imediat dupa achizitie, acesta a inceput sa-si upgradeze si tuneze masina, dotand-o cu nu mai putin de 60 de baterii litiu-ion de 12 volti, care au “inghitit” portbagajul si bancheta din spatele masinii.

20 de minute dureaza pentru ca bateriile sa fie incarcate la capacitate maxima, iar autonomia lor este de 64 de kilometri. Insa nu independenta pe strazi a vehiculului conteza, ci scopul in care a fost reamenajat – acela de a participa la concursuri nationale de drag (demaraj), unde a fost ani la rand multiplu campion, umiland respectabili bolizi care functioneaza pe baza de gaz, precum Corvette si Porsche. Deloc aratos, “Moroiul alb” este extrem de iute, atingand suta in 2,9 secunde si dezvoltand o viteza maxima de 209,5 km. Este cea mai ieftina masina din acest top, cu dotarile actuale fiind estimata la “numai” 35.000 de dolari.

1. Shelby SuperCars Aero EV: 0-100 km/h in 2,5 s

Este un nume relativ nou intrat in industria auto – compania a fost infiintata de catre foarte ambitiosul miliardar american Jerod Shelby, in urma cu numai 10 ani. Adunand in jurul sau o excelenta echipa de proiectanti si ingineri tineri si talentati, Shelby a reusit sa-l detroneze pe deja celebrul Bugatti Veyron de pe pozitia de cea mai rapida masina de productie din lume, prin modelul Aero TT – record omologat de Cartea Recordurilor la 9 octombrie 2007, cand bolidul american a atins nu mai putin de 413 km/h.

Multumit si motivat de acest record, Shelby si-a dorit sa repete performantele vehiculului, dar de data aceasta intr-o varianta eco-prietenoasa. Astfel, la mijlocul lui 2008, aparea prototipul celei mai rapide masini ecologice din lume, Aero EV. Un automobil cu adevarat revolutionar, dezvoltat pe o noua tehnologie AESP (All-Electric Scalable Powertrain), care se bazeaza pe un pachet de baterii pe litiu, capabile sa se reincarce complet in doar 10 minute de la o sursa americana obisnuita de 110 volti si care ofera o autonomie de 320 de km! Bateriile pun in functiune doua motoare electrice gemene de 1.000 de cai/putere, ce fac ca acest superb bolid verde sa ajunga la 100 de km in numai 2,5 secunde si sa atinga o viteza maxima de 334,7 km/h! Prototipul este evaluat la 500.000 $.

Category: Parerea mea masini electrice, top 10

Comments (0)

Top 10 cele mai urate defecte ale vedetelor

Posted by Carcotas on Thursday, 28 May, 2009

Abdomen nu tocmai gratios, buric inexistent, sani luati ostatici de gravitatie, muschi mult prea masculini, invazii de celulita, trupuri mult prea firave… Sa vedem ce celebritati nu au corpul de vis din reviste.

Picioarele lui Nicky Hilton seamana izbitor cu cele ale unei girafe. In afara de absenta parului, eu nu observ nicio alta diferenta.