Blogul unui Carcotas

Institutia a aparut in 1970, ca cel dintai muzeu de arheologie si istorie din tara. Aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, in primul rand cele din metal pretios, in singurul loc public unde securitatea si vizibilitatea puteau fi asigurate in aceeasi masura. De asemenea, o multime de alte piese de mare valoare arheologica si istorica au poposit in expozitiile Muzeului National, pentru a ilustra mileniile de istorie, ori, pentru mai multa acuratete, istoria de atunci.

Cutremurul din 1977 a adus pagube apreciabile cladirii, dar si unei mici parti a patrimoniului, asa incat expozitia a trebuit schimbata, aproape complet. Aceasta a doua expozitie permanenta a MNIR era, inca si mai mult decat prima, expresia vointei politice a Partidului Comunist, ca urmare a unei mult mai insistente intruziuni ideologice in creatia muzeografica. Mai mult, o intreaga sectie a expozitiei – cu mai multe sali largi – a fost dedicata “Tovarasului”, cel care intruchipa, din ce in ce mai exclusiv, Partidul.

Prin anii `90 s-au adus Muzeului National o alta istorie, ca si intregii societati romanesti. O schita de caracterizare a decadei s-ar putea reduce la doi termeni: schimbare si confuzie, fiindca unde se petrec multe schimbari este si destula confuzie… Probabil ca cea mai semnificativa schimbare s-a produs – asa cum era si de asteptat – in oameni, in oamenii care alcatuiesc familia “MNIR”. Poate o tresarire de orgoliu, poate o unda de speranta, poate, pur si simplu, exploatarea sanselor, au facut ca pretentiile de la noi insine sa ia alte dimensiuni. Daca inainte de 1990 existau numai trei specialisti cu titlul de doctor, in 2005 exista peste 20 titluri, la o cifra globala a angajatilor care nu a crescut, ci din contra.

Cladirea care adaposteste muzeul este, ea insasi, monument istoric, ridicat la sfarsitul veacului XIX, in stil neoclasic, de inspiratie germana.

In septembrie 2002 expozitia permanenta a Muzeului National de Istorie a fost impachetata, obiectele luand drumul depozitelor. Reabilitarea strucuturii de rezistenta a inceput in iarna aceluiasi an, lucrarile fiind executate, pana in septembrie 2005, in proportie de aproximativ 50%. Lucrariile de reconstructie s-au finalizat pe la mijlocul anului 2007.

Cei care doresc sa isi petreaca concediul in Romania anul acesta dar nu vor sa stea la hotel trebuie sa stie ca au scazut chiriile in cele mai multe dintre statiunile romanesti de pe malul marii.

Astfel, conform unui comunicat al portalului imopedia.ro, chiriile au scazut cu cel putin 10% fata de anul trecut:

- in Mamaia, o garsoniera se poate inchiria cu 250 Euro/luna, pret cu 10% mai mic decat in urma cu un an. Apartamentele cu doua camere se inchiriaza cu aproximativ 320 Euro/luna, ceea ce inseamna cu 14% mai putin decat in vara lui 2009. Chiriile apartamentelor cu trei camere au scazut fata de anul trecut cu 15 procente ajungand la 500 Euro pe luna.

- in Costinesti, o garsoniera se inchiriaza cu 100 de euro pe luna (-18% comparativ cu 2009), un apartament cu doua camere se inchiriaza cu 175 Euro/luna, iar un apartament cu trei camere cu 200 Euro/luna.

- in Constanta, proprietarii cer o chirie medie de 175 Euro/luna pentru o garsoniera, cu 12% mai putin decat anul trecut. Pentru doua camere se cer 250 Euro/luna, iar pentru trei camere 380 Euro, chiriile fiind cu 15% si respectiv 17% mai mici decat in vara lui 2009.

In comunicat nu se mentioneaza care sunt chiriile in cazul in care apartamentul se inchiriaza in regim hotelier, insa in mod sigur sunt mai mici decat anul trecut.

Acum, se pune intrebarea daca scaderea previzibila a preturilor la cazare cu cel putin 10% in acest an (atat la hoteluri cat si la apartamente) fac litoralul mai atractiv in ochii romanilor dornici de vacanta. Iar raspunsul este: “putin probabil”. In primul rand, scaderile par mici comparativ cu criza prin care trecem (mai ales in Mamaia), iar in al doilea rand, nivelul ridicat al preturilor reprezinta doar una dintre problemele cu care se confrunta litoralul romanesc.

Personal, o sa merg la mare in Romania atunci cand o sa vad ca macar 100.000 de germani vor face la fel.

1. Capatana Porcului( Brasov )
2. Amarastenii de Sus (Dolj)
3. Craciunelu de Jos (Alba)
4. Spermezeu (Bistrita-Nasaud)
5.. Mirosi (Arges)
6. Labasint ( Arad )
7. Mierlestii de Sus (Olt)
8.. Cacacioasa (Valcea)
9. Pârţeştii de Sus si de Jos (Suceava)
10. Maciuca (Valcea)
11. Madulari (Valcea)
12. Urlati (Prahova)
13. Baicoi (Prahova)
14. Buda (Ilfov)
15. Fierbinti (Ialomita)
16. Iepureni ( Iasi )
17. Fundatura (Cluj)
18. Tetcoiu(Dambovita)
19. Cioara de sus (Alba)
20. Cotofenii din dos (Dolj)
21. Capruta ( Arad )
22. Prajesti (Neamt)
23. Belis (Cluj)
24. Calu (Neamt)
25. Iapa (Maramures)
26. Afumati (Ilfov)
27. Toporu ( Giurgiu )
28. Varsatura ( Braila )
29. Cumparatura (Suceava)
30. Jena (Timis)
31. Jupa (Caras-Severin)
32. Ciperceni (Golj)
33. Cocosesti (Alba)
34. Sculeni ( Iasi )
35. Cacaina (Vaslui )
36. Sacu (Caras-Severin)
37. Carpa (Caras- Severin)
38. Vartescoiu (Vrance)
39. Milcoiu (Valcea)
40. Muereasca ( Valcea)
41. Bulbucata ( Giurgiu )
42. Paros (Hunedoara)
43. Stalpu ( Buzau )
44. Boldu ( Buzau )
45. Colti ( Buzau )
46.. Lungesti (Valcea)
47. Insuratei ( Braila )
48. Udati-Manzu ( Buzau )
49. Flamanzeni (Ilfov)
50. Gogosari ( Giurgiu )
51. Fututa ( Sibiu )

-pentru ca Romania e singura tara in care te uiti cand altul munceste si iei spor de vedere buna

-pentru ca aici toate lumea imparte cu tine ce are: manelele din masina, gripa din autobuz si nevasta de acasa

-pentru ca au incercat sa faca mici si la Paris si nu le-au iesit decat manete de Citroen

-pentru ca aici marinarul a ajuns presedinte. Va dati seama unde poti sa ajungi ca pompier?

-pentru ca doar in Romania sunt mai multe Jepp-uri decat milionari si mai multi milionari decat firme

-pentru ca avem si noi Silicon Valley, dar nu  intre doua dealuri din California, ci intre doua titze din Dorobanti

-pentru ca de-aici poti sa pleci repede, nu te tine nimeni

-doar aici te poţi bucura de ospitalitatea proverbială a poporului român. În trafic toată lumea vrea să-ţi cunoască mama şi să-ţi iubească copiii, morţii şi răniţii

-doar aici, pentru că-i picată din cer, zăpada este considerata SFINTĂ. odată ce s-a aşezat pe şosea, o lună de zile nu o atinge nimeni. la noi zapada şi bătaia sint rupte din Rai

-avem cea mai bună shaorma, chiar dacă arabii sint minoritari

-pentru că doar aici există nume ca Simona Sensual. şi culmea, nu e actriţă porno

-pentru ca doar aici putem vorbi urat de unguri, bulgari, moldoveni.. si sa fim considerati haiosi in acelasi timp.

-pentru ca numai aici poti sa devii sofer profesionist la slalom printre obstacole (gropi, caini morti,.betivi).

-pentru ca atunci cand se vor termina locurile in iad cei morti vor fi trimisi in Romania

-doar aici poti sa ai pretentii sa primesti fara sa oferi nimic in schimb

-doar aici se iau pauze inainte de a incepe munca

-aici sunt cei mai zgarciti oameni, le este greu sa dea si buna ziua

-doar aici se cumpara parfumul dupa nume, nu dupa miros

Ţară a contrastelor, ţara ţăranilor mutaţi la oraş, dezrobiţi de complexe, teamă de ridicol şi orice ruşine sub stindardul democraţiei înteleasă anarhic e totuşi ţara unde m-am născut, ţara viselor mele, a sufletului meu, a oamenilor buni, calzi, inimoşi, săritori, isteţi, profunzi şi plini de veselie. Ţara burtoşilor opulenţi, a obrazului gros, a incompetenţei, intoleranţei şi prostiei în formă pură dar şi ţara oamenilor chibzuiţi, modeşti, credincioşi, curaţi la suflet, atenţi şi demni de respectat. Ţara oamenilor obtuzi, pricepuţi la toate şi nimic, lăudăroşi dar incapabili. Ţara lenei, a lui „lasă-mă să te las” şi a lui „lasă mă că merge aşa”. Ţara lui Papură Vodă, ţara lu` Peşte. Ţara mea. Ţara noastră.

Ce s-a întamplat cu ea între timp? Curentul ăsta trendy-fancy, lipsa asta totală de interes, de miez, de direcţie, atâta superficialitate… E gandirea mea desuetă ?
Acum nu mai mergem la muncă, ci avem un giob bun. Când facem o şedinţă foto într-un loc deosebit, numit asta un photo-şuting într-o locaaţe cuul. Apropos – locaţie inseamnă chirie incă in DEX şi nu are sensul de loc. Ne îmbrăcăm din moluri (mall) şi ne facem de cap în cluburi şi paburi (pub) până dimineaţa, cu fluiere la gât şi morţi de beţi. Dansăm pe haus (house), clabin (clubbin’), gigei celebri (Gigel Tiesto, Gigel Aligator, Gigel Crocodil de Nil) ne încantă cu maniera lor de a uni bucăţi de ritm şi gângureli monosilabice cu celebra linie melodică Do Do Do Do Do Do Do Do şi….. Re. Ce-i cu romgleza asta? Ce-i cu scrisul asta pocit, amputat, în jargon internautic ? Ne pocim limba. Cam in felul asta se scrie pe messenger:
-nush dak mai vin
-dc
-tre să plek la bunika la tzara
-u 2?
-dap, culegem prune sa fac3m tzuica
-cool

Eu ma simt lăsat pe dinafară într-o comunitate restrânsă de oameni care încă mai pun preţ pe valoare, pe calitate. Învăţăm să identificăm oamenii de calitate, in lipsa unor elemente mai profunde după repere superficiale precum: genul de muzică preferat, cât de atent este la felul cum scrie şi se exprimă, la felul cum se îmbracă, la ce prieteni are, ce cărţi citeşte, cum îşi petrece timpul liber. Adică nişte detalii nesemnificative pentru calitatea omului, dar care îl definesc în fond… şi a dracului chestie, deşi incerc sa fiu cât mai deschis, se cam potriveşte…
In domeniul internetului fenomenul mesajelor publicitare nesolicitate (SPAM) a capătat proporţii monstruoase – circa 90% din mesajele ce circulă sunt SPAM. În practică determinarea SPAM-ului se face acordand scoruri unor indicii, care astfel adunate dau un scor de SPAM. De ex. 2 puncte ca e identificat de altii ca spammer, 1 pentru ca ai cuvantul viagra in text si 0.5 pentru ca ai folosit doar majuscule in subiect. La oameni cam acelaşi lucru. Pornim de la încredere şi adunăm indiciile care ne fac sa credem ca este ceva in neregulă cu acel om. Mi-e mai uşor să fiu ca SpamAssassin. „Marcheaza ca SPAM orice OM cu un scor mai mare de 5, apoi Discard.