Blogul unui Carcotas

Ce este SPAM-ul ?

Un mesaj nesolicitat/nedorit transmis in masă unui număr mare de utilizatori este denumit comun SPAM. “Termenul SPAM desemneaza transmiterea masiva si uneori repetata a mesajelor electronice nesolicitate, mesaje avand de cele mai multe ori caracter comercial, de publicitate pentru produse si servicii, practicata in general in industria e-marketingului si de proprietarii de website-uri pornografice. SPAM-ul nu se reduce insa doar la comunicarile comerciale nesolicitate (SPAM-ul comercial), ci se aplica si altor comunicari electronice, unele fiind tentative de frauda electronica cu implicatii grave (scrisori nigeriene, phishing etc.). In general, expeditorul unor astfel de mesaje nesolicitate isi deghizeaza ori isi ascunde identitatea. SPAM-ul este asociat, de regula, cu transmiterea de mesaje prin intermediul postei electronice, insa acest fenomen poate fi atribuit si forumurilor de discutie sau mesajelor instantanee. Desi se pune adeseori semnul egal intre termenul de comunicare comerciala nesolicitata si cel de SPAM, cele doua notiuni nu se suprapun in totalitate” (Dan Cristian Georgescu – fost Preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANRCTI))

Transmiterea de mesaje publicitare nesolicitate este un fenomen prezent pe internet de ceva vreme, ce a căpătat proporţii uriaşe de câţiva ani. Trimiterea de mesaje electronice publicitare (comunicări comerciale) nesolicitate este interzisă în România (cât şi în majoritatea ţărilor importante). În legislaţia română nu se

vorbeşte însă in mod explicit despre SPAM ci doar despre comunicarile comerciale, ce reprezintă doar o parte a mesajelor electronice nesolicitate. Răul pe care SPAM-ul îl face nu este cuantificabil pentru un singur mesaj. Daunele se pot vedea decât dacă privim întregul fenomen ce cauzează tuturor pierderi de timp şi bani prin prezenţa într-o proporţie mare a acestor mesaje în căsuţele poştale şi nevoia de a citi numeroase mesaje nedorite.

Comunicările comerciale în România. Abordări greşite.

Transmiterea de mesaje publicitare de către persoanele fizice sau juridice în România a apărut ca o alternativă la publicitatea clasică din dorinţa de a ajunge cu mesajul publicitar la un număr cât mai mare de utilizatori ai internetului, metodă apărută iniţial în Statele Unite.

Mesajele sunt rareori direcţionate către un public realmente interesat şi listele de distribuţie nu sunt întocmite având consimţământul destinatarilor, aceasta când nu se apelează la o firmă specializată ce-şi asumă responsabilitatea rezultatelor şi a respectării legii. Foarte puţină lume tratează acest subiect cu profesionalism pentru a se asigura de ajungerea campaniei publicitare la publicul ţintă dorit şi că întregul proces respectă legislaţia română în vigoare. Nu de multe ori legislaţia este chiar sfidată prin definiţii şi interpretări proprii ale normelor în condiţiile nerespectării lor, dar a prezenţei unei note de subsol prin care utilizatorul este informat că mesajul nu este SPAM sub argumente ce nu au temei legal.

Iată un exemplu al unei astfel de note de subsol:

Din start expeditorul SPAM-ului ţine să ne asigure că ceea ce tocmai am citit nu este SPAM, că ni s-a părut. Ne frecăm la ochi şi mai citim încă o dată întregul mesaj. Chiar dacă legislaţia din România nu defineşte termenul SPAM, se defineşte în schimb termenul de comunicare comercială. În cazul de faţă, corpul mesajului are un caracter publicitar, comercial, promovând anumite produse şi servicii şi este fără urmă de tăgadă o formă de comunicare. Prin urmare îl putem considera comunicare comercială din perspectiva Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic. Aşadar trebuie să respecte întocmai normele metodologice privind comunicările comerciale şi nu subpunctele care ne avantajează plus supoziţii şi interpretări proprii. Putem identifica lesne prevederi importante pe care acest mesaj nu le respectă:

1. nu a fost obţinut acordul expres al destinatarului ori adresa de e-mail nu a fost obţinută în urma unei relaţii comerciale anterioare
2. nu conţine în câmpul subiect cuvântul PUBLICITATE (scris cu majuscule)
3. nu conţine toate datele de identificare ale expeditorului definite de lege deşi se afirmă acest lucru.

Motivele invocate pentru legitimarea mesajului nu stau în picioare:

- aţi solicitat primirea ofertei noastre (nu s-a solicitat acest lucru);

- sunteţi un client al firmei noastre (nu au existat relaţii comerciale anterioare);

- sunteţi în baza noastră de date ca urmare a unor corespondenţe anterioare (acest argument nu este suficient pentru a putea trimite comunicări comerciale);

- adresa dvs. a fost selectată dintr-o bază de date la care aţi subscris (consimţământul de primire a mesajelor nu este transmisibil. Dacă s-a dat consimţământul unui furnizor, nu înseamnă că se doreşte primirea de mesaje de la orice furnizor);

- adresa dvs a fost facută publică prin afişări cu caracter publicitar (se face confuzie între informaţia publică şi caracterul privat al e-mail-ului. Chiar dacă adresa de poştă electronică apare pe un site, acest lucru nu înseamnă că ea este afişată pentru a fi bombardată cu mesaje publicitare nesolicitate. Acesta este exact motivul pentru care a fost dată această lege, urmărindu-se stabilirea modului legal în care se pot transmite mesaje publicitare via e-mail).

Putem delimita analizând internetul românesc mai multe tipuri de comunicări comerciale nesolicitate:

• newslettere (buletine informative) la care destinatarul a fost înscris fără acord prealabil.
• Mesaje publicitare (oferte comerciale) trimise către liste de distribuţie alcătuite prin colectarea de adrese în mod ilegal din diverse surse (site-uri, email-uri, forumuri,

  achizitionare ilegală de la alţi operatori) fără legătură cu activitatea sau interesele destinatarului

• Mesaje publicitare (oferte comerciale) trimise în mod repetat fără acord prealabil, având legătură cu activitatea sau preocupările destinatarului, nedorite însă de acesta
• Stiri/comunicate privind lansarea de noi produse/servicii ce includ adeseori metode de inginerie socială (mesajul pare a veni de la o cunoştinţă)

Legislaţia română privind comunicările comerciale.

Prin comunicare comercială se înţelege orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii reglementate; nu constituie prin ele însele comunicări comerciale următoarele: informaţiile permiţând accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special pe nume de domeniu sau o adresă de poştă electronică, comunicările legate de produsele, serviciile, imaginea, numele ori mărcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un terţ independent faţă de persoana în cauza, mai ales atunci când sunt realizate cu titlu gratuit;

Articolul 6 din Legea nr. 365/2002 prevede:

(1) Efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică este interzisă, cu excepţia cazului în care destinatarul şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări.

(2) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii informaţionale sau o parte a acestuia, în masura în care sunt permise, trebuie să respecte cel puţin următoarele condiţii:

• să fie clar identificabile ca atare;
• persoana fizică sau juridică în numele căreia sunt făcute să fie clar identificată;
• ofertele promoţionale, precum reducerile, premiile şi cadourile, să fie clar identificabile, iar condiţiile care trebuie îndeplinite pentru obţinerea lor să fie

  uşor accesibile şi clar prezentate;

• competiţiile şi jocurile promoţionale să fie clar identificabile ca atare, iar condiţiile de participare să fie usor accesibile şi clar prezentate;
• orice alte condiţii impuse prin dispoziţiile legale în vigoare.

(3) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii informationale sau o parte a acestuia, atunci când acest serviciu este furnizat de un membru al unei profesii reglementate, sunt permise sub condiţia respectării dispoziţiilor legale şi a reglementărilor aplicabile profesiei respective, care privesc, în special, independenţa, demnitatea şi onoarea profesiei, secretul profesional şi corectitudinea faţă de clienţi şi faţă de ceilalţi membri ai profesiei.

(4) Furnizorii de servicii ale societăţii informaţionale care efectuează comunicări comerciale au obligaţia de a respecta prevederile alin. (1)-(3).

Este interzisă efectuarea prin poştă electronică de comunicări comerciale în care identitatea reală a persoanei în numele şi pe seama careia sunt facute este ascunsă sau în care nu se specifică o adresa valabila la care destinatarul să poată transmite solicitarea sa referitoare la încetarea efectuării unor asemenea comunicări.

De reţinut că legislaţia din România nu pedepseşte SPAM-ul ci doar comunicările comerciale nesolicitate sau nerespectarea normelor privind comunicările comerciale. Astfel mesajele de tip religios, politic, non-comercial, nu pot fi incadrate momentan din punct de vedere juridic.

Modalitatea în care se pot trimite comunicări comerciale legal.

Consimţământul pentru a primi comunicări comerciale poate fi obţinut în orice formă şi poate fi probat cu orice mijloc de probă. Sarcina probei revine furnizorului de servicii.

Consimţământul comunicat printr-un mesaj transmis prin poştă electronică este valabil exprimat dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

• este expediat din cutia postala în care destinatarul doreste să primească comunicările comerciale;
• subiectul mesajului este format din concatenarea textului “ACCEPT COMUNICĂRI COMERCIALE DIN PARTEA”, scris cu majuscule, şi numele sau denumirea persoanei în numele căreia se vor transmite comunicările comerciale.

Subiectul mesajelor transmise prin poştă electronică, care constituie comunicări comerciale, trebuie să înceapă cu cuvantul “PUBLICITATE” scris cu majuscule.

Comunicările comerciale trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii referitoare la persoana în numele careia sunt facute:

• numele sau denumirea completă;
• codul numeric personal sau codul unic de înregistrare, după caz;
• domiciliul sau sediul;
• numerele de telefon şi fax;
• adresa de poştă electronică.

Destinatarul comunicărilor comerciale are dreptul de a-şi revoca consimţământtul de a primi asemenea comunicări prin simpla notificare a furnizorului.

Furnizorul are obligaţia de a implementa o procedură gratuită, accesibilă inclusiv prin mijloace electronice, prin care destinatarul să poată să îşi revoce

consimţământul.

Revocarea consimţământului prin mijloace electronice trebuie să-şi producă efectele în cel mult 48 de ore de la iniţierea procedurii.

Furnizorul trebuie să facă publică procedura privind revocarea consimţământului pe pagina proprie de internet şi în cadrul mesajelor care conţin comunicări

comerciale.

Dacă o persoană fizică sau juridică obţine în mod direct adresa de poştă electronică a unui client, cu ocazia vânzarii către acesta a unui produs sau serviciu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date,

persoana fizică sau juridică în cauză poate utiliza adresa respectiva, în scopul efectuarii de comunicări comerciale referitoare la produse sau servicii similare pe care acea persoana le comercializează, cu condiţia de a oferi în mod clar şi expres clienţilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu şi gratuit unei asemenea utilizari, atât la obţinerea adresei de poştă electronică, cât şi cu ocazia fiecarui mesaj, în cazul în care clientul nu s-a opus initial.

Principiul Opt-In

Cel mai important principiu care se regăseşte în toată legislaţia româneasca este că nu pot să fie trimise mesaje comerciale prin e-mail dacă ele nu au fost solicitate. Acest lucru înseamnă că trebuie să ai acordul fiecărei persoane care este în spatele unui e-mail pentru a primi comunicări comerciale de la tine. De asemenea, înseamnă că o adresă care este găsită public – fie pe internet, fie într-un ziar, fie în Pagini Aurii sau oriunde altundeva – nu poate fi folosită pentru a-i trimite mesaje comerciale, dacă nu a solicitat, în prealabil, acest lucru.

Principiul înseamnă şi că nu se poate trimite un prim mesaj, la care utilizatorul trebuie să se desubscrie dacă nu mai vrea să primeasca astfel de mesaje (acesta ar fi principiul Opt-Out care exista în SUA).

Principiul Double Opt-In presupune re-confirmarea acceptului beneficiarului în urma unei cereri anterioare de subscriere, din care identitatea sa nu a putut fi verificată. (beneficiarul trimite o cerere de inscriere la buletinul informativ prin intermediul site-ului, furnizorul trimite cererea de confirmarea primire comunicări comerciale la acea adresă pentru a se asigura că utilizatorul căsuţei postaţe doreşte intr-adevăr acest lucru, iar destinatarul trebuie să trimită înapoi acceptul).

Cum ne afectează SPAM-ul viaţa.

Mesajele electronice nesolicitate primite de o companie pot reprezenta chiar peste 90% din totalul e-mail-urilor. De aceea, spamul costă spaţiu de stocare pe servere e-mail, trafic suplimentar pentru livrarea lor către angajaţi, precum şi timpul de lucru al destinatarilor. În medie, fiecare utilizator poate pierde chiar şi 50 de minute pe zi pentru a verifica, sorta şi şterge mesajele nesolicitate. Nucleus Research un consultant independent a estimate costul primirii şi ştergerii mesajelor SPAM fără deschiderea acestora la 874 dolari pentru fiecare salariat.

Sobolanii

In timpul campaniei prezidentiale din 2000, in SUA, folosirea mesajelor subliminale in cadrul unui mesaj electoral televizat a nascut un imens scandal si multa controversa. Partidul Republican a introdus in componenta unui videoclip, pentru o fractiune de secunda, o imagine continand cuvantul “RATS” (sobolani), printre cadrele care aduceau critici orientarii ideologice si politicilor de guvernare ale lui Al Gore. Momentul a dat nastere unei dezbateri publice foarte aprinse puternice, atat in randul maselor, cat si printre specialisti, referitoare la influentarea subconstientului prin mesaje subliminale.

Infamul clip electoral prin care, dintr-un joc de cuvinte bureauc-RATS, Al Gore este defaimat de George W. Bush, in timpul campaniei electorale pentru prezidentialele americane din 2000

Daca am incerca sa dam o definire conventionala a mesajului subliminal, acesta reprezinta expunerea in cadrul unei proiectii vizuale sau auditive a unui mesaj, a unei idei, pentru o perioada de timp suficient de scurta incat creierul sa nu o poata inregistra in mod constient . Cu alte cuvinte, receptionam un astfel de mesaj, dar nu ne dam seama ca l-am vazut sau l-am auzit. Creierul uman stocheaza in subconstient informatia primita pe aceasta cale, ceea ce determina o asimilare fortata a sa, fara filtrarea fireasca a propriilor argumente, convingeri si ratiuni. Practic, mintea unui individ expus bombardarii cu mesaje subliminale le accepta pe acestea ca valide, facand abstractie de convingerile sau de experienta sa. Ele se sedimenteaza in subconstient, facand persoana respectiva mai susceptibila sa adopte o anumita atitudine, dictata subtil prin intermediul mesajului subliminal, fata de un anumit aspect contextual. Mai simplu, fenomenul se reduce la controlarea mintii din exterior, prin procese care actioneaza in substraturile constientei noastre.

Scandalul oportunitatii

In 1957, James Vicary , un agent economic din SUA facea o declaratie socanta care devenea ulterior celebra, conform careia era capabil sa determine publicul dintr-un cinematrograf sa cumpere mancare si bautura fara ca acesta sa-si dea macar seama, prin afisarea fulgeratoare a unor mesaje precum “Ti-e foame? Mananca pop-corn” sau “Bea Coca Cola”, pe ecran. Declaratia spectaculoasa a dat nastere in acelasi an si unui experiment, derulat intr-un cinematograf din Fort Lee, New Jersey, in a carui sala de proiectie Vicary a amplasat un tahistoscop (instrument de prezentare rapida a imaginilor). Cele doua mesaje au fost astfel introduse o data la cinci secunde in timpul filmului “Picnic”, pentru cate 1/3000 dintr-o secunda, cu mult sub nivelul puterii de perceptie constienta a creierului. Rezultatul? Vanzarile de Coca Cola au crescut cu 18,1%, in timp ce floricelele s-au vandut cu 57.8% mai mult. Experimentul a fost considerat un succes in demonstarea puterii uriase a reclamelor subliminale de a-i determina pe consumatori sa cumpere lucruri pe care in mod normal nu le-ar cumpara. Cu exceptia unei singure probleme, descoperita mai tarziu. Experimentul din cinematograf fusese o inselatorie, chiar Vicary falsificand rezultatele.

James Vicary expunandu-si teoria mesajelor subliminale in fata Comisiei Federale de Comunicatii, SUA, 1958

Putin mai tarziu, tot in anul 1957, Vance Packard scria “Convingatorii Ascunsi”, o carte bazata pe cercetarile demarketing motivational folosite pentru convingerea consumatorilor sa cumpere diverse produse in SUA. Pe parcursul intregii lucrari, Packard nu a folosit niciodata termenul “subliminal”, dar a mentionat pe scurt experimentul cinematic al lui Vicary. Mass-media a preluat rapid studiul asupra experimentului lui Vicary si l-a publicat, raspandindu-l pe scara larga. Atentia mediei a creat instantaneu un urias interes public precum si temeri vizavi de presupusele pericole ale transmiterii de mesaje subliminale. Furia publica indreptata impotriva posibilitatii de expunere la un asemenea tratament a fost atat de mare, incat Senatul american s-a vazut nevoit sa scoata tehnica in afara legii. In consecinta, Asociatia Nationala de Emisie Radio si TV (CNA-ul SUA) a interzis membrilor sai utilizarea mesajelor subliminale in cadrul vreunui program.

Cu toate acestea, unii au vazut potential in “mesageria” subliminala. Cinematografele, televiziunea si posturile de radio incercat mesajele subliminale, iar unele mijloace media s-au apucat chiar sa comercializeze spoturi publicitare subliminale. Altii au inceput sa emita aceste mesajele spre binele public, avertizandu-i pe soferi despre riscurile condusului in conditii de umezeala, inghet si precipitatii sau afisand fulgerator mesajul “carti postale acum” in apropierea Craciunului. Chiar si US Army s-a implicat in activitatile de intrebuintare a mesajelor subliminale, pentru a verifica daca ele pot fi folosite in scopuri educationale. Toata aceasta atentie si expunere publica l-au imbogatit pe James Vicary, care si-a deschis o companie denumita pompos “Proiectie Subliminala James Vicary”, pentru a putea incasa retributia de pe urma utilizarii la scara larga a tehnicii incercate si brevetate de el.

O facatura marca J.V.

Dupa toate acestea, Comisia Federala de Comunicatie din SUA a efectuat un studiu, in 1958, pentru a determina adevarata eficienta a mesajelor subliminale. Oficiali guvernamentali si reprezentanti ai presei au fost invitati sa ia parte la experiment, in timpul caruia, o data la cinci secunde, mesajul subliminalt “Mancati Popocorn” era afisat in timpul unui show de televiziune. Experimentul a fost un fiasco. Nimeni nu a fost tentat sa consume floricele, singurul raspuns venind de la un senator, care si-a exprimat dorinta de a manca… un hot dog. Din acest moment, atentia publica a scazut gradual fata de mesajele subliminale, iar compania lui Vicary s-a prabusit in iunie 1958.

Mai tarziu, cand a fost provocat de catre “Corporatia Psihologilor” sa repete experimentul din ’57, James Vicary din nou nu a fost capabil sa obtina rezultatele initiale. A doua oara cand a derulat acelasi experiment, nicio crestere semnificativa nu s-a inregistrat in vanzarea de floricele sau Coca Cola. Esecul l-a determinat pe Vicary sa recunoasca, in 1962, ca a simulat totul, inca de la bun inceput. Dar, la acea data, media isi pierduse interesul in controversa mesajelor subliminale, iar confesiunea farsorului nu a fost publicata la scara larga. Aceasta se pare ca este istoria mesajelor subliminale. Ca rezultat, pana astazi, multi aduc inca in fata experimentul lui Vicary ca pe o dovada a eficientei acestei tehnici de manipulare, fara sa stie ca este vorba, de fapt, despre o legenda urbana.

Dupa toata controversa anilor ’50, istoria mesajelor subliminale a luat o turnura noua in 1973, atunci cand Wilson Bryan Keys a publicat “Seductia subliminala”. Keys credea ca advertisingul in masa folosea mesaje subliminale integrate pentru a apela la instinctele primare ale consumatorilor, ca metoda de motivare a acestora sa achizitioneze lucruri care in mod natural nu i-ar tenta. Potrivit lui Keys, cuvantul SEX a fost gasit prezent in aproape fiecare spot publicitar al acelei vremi. Mai mult decat asta, Wilson Keys sustinea in cartea sa ca existau si imagini ale unor femei dezbracate, orgii si alte activitati sexuale in pozele unor bauturi, cuburi de gheata, mancare etc. La fel ca in anii ’50, aceasta acuza si-a gasit ecou intr-o noua frenezie mass-media si, inca o data, toata lumea s-a opus presupuselor mesaje subliminale strecurate in mijloacele de promovare cotdiene.

Indragirea “dusmanului”

In 1974, Comisia Federala de Comunicatii a anuntat ca tehnicile subliminale, “fie ele eficiente sau nu, contravin interesului public”, pentru ca implica “inselarea intentionata a acestuia”. CFC a avertizat ca orice post care va intrebuinta tehnici subliminale isi va pierde licenta de emisie. Keys a mai apucat sa publice alte trei carti (Clam Plate Orgy, Sexploatarea mediatica si Era manipularii), toate pornind de la premisa ca publicului i se spala creierul prin mesajele subliminale inseminate in publicitatea de tot soiul. Aportul lui Keys nu a fost unul steril. El a reusit sa aduca in atentie faptul ca puterea publicitatii rezida in controlarea simbolurilor culturale; de exemplu, in asocierea virilitatii cu sticlele de bautura, care au toate un aspect falic si a sigurantei cu sapunul, care se aseamana cu o capsula. Potrivit lui Keys, asemenea manipulari ale insemnatatii modeleaza mediul cultural si influenteaza subconstinetul oamenilor. Va veni insa momentul in care povestea mesajelor subliminare va face un viraj extrem de interesant pentru toata lumea. Toata atentia acordata de media presupuselor riscuri are publicitatii subliminale au stimulat in cele din urma curiozitatea si interesului publicului in a incerca de buna voie supunerea la mesajele subliminale; exact precum un fel de tendinta de a atinge o banca pe care sta un avertisment cu “Nu atintgeti. Proaspat vopsit” pentru a verifica daca banca este intr-adevar lipicioasa.

N-a mai fost de facut decat un pas pana la formarea unei platforme comerciale de vehiculare a materialelor subliminale cu efect benefic, de genul inregistrarilor audio pentru relaxare. Aceste casete contineau de obicei muzica linistita si sunete din natura, in care erau inserate cuvinte subliminale inregistrate la un nivel scazut. Ascultatorii nu puteau auzi mesajele, dar se presupunea ca ele influenteaza individul la nivel de subconstient. Industria a evoluat intr-atat incat se estimeaza ca, in apogeul lor, materialele subliminale ar fi generat o piata de 50 milioane dolari anual.

Convinge-ma, dar sa stiu si eu!

Stiinta zilelor noastre nu a lasat insa la intamplare aceasta problematica si, cu ajutorul unei game largi de dispozitive medicale de inalta tehnologie, dar si al vastelor cunostinte neuro-psihologice dobandite in medicina s-a aprofundat chestiunea mesajelor subliminale. Astfel, cercetatorii care au folosit tehnici de imagistica cerebrala au identificat o activitate crescuta in cortexul vizual primar, regiunea care proceseaza informatia receptionata vizual, atunci cand subiectilor le-au fost strecurate mesaje subliminale printre imaginile derulate firesc ale unor obiecte cotidiene, precum scule, alimente si, in general, lucruri simple. Efectul nu a fost insa acelasi si atunci cand subiectii au fost supusi unor sarcini mai dificile, precum identificarea unor litere colorate diferit in imaginile derulate firesc. Aceste rezultate i-au facut pe experimentatori sa inteleaga camesajele subliminale pot avea un anume efect, insa numai atunci cand imaginile urmarite de subiect nu necesita o concentrare foarte mare din partea acestuia. Mai multe astfel de studii au venit in sprijinul ideii ca mesajele subliminale chiar functioneaza. Un studiu a aratat ca atentia poate fi atrasa de imagini pornografice subliminale cu femei si barbati, in functie de orientarea sexuala a subiectului. Un alt studiu a demonstrat caoamenii pot invata subconstient din mesajele subliminale. Alaturi de acestea, s-au mai numarat experimentari cu rezultate pozitive, insa ele sunt dezaprobate de psihologi, care sustin ca “o poza frumoasa a creierului, facuta cu un tomograf, nu spune nimic despre mintea umana.” Conform acestor specialisti, nu exista nicio evidenta in aceste imagini ca atitudinea si comportamentul subiectului supus unui tratament cu mesaje subliminale pot fi influentate fara ca individul sa fie constient de acest lucru. “Trebuie sa fii deja pozitionat pe aceasta directie. Stimulii subliminali doar te accelereaza putin si iti dau un mic avant in directia pe care o ai deja. Nu exista vreo dovada ca mesajele subliminale pot determina indivizii sa cumpere un produs sau sa voteze un anumit politician.”

In timp ce ideea eficientei publicitatii subliminale se cam stinge odata cu aceste constatari, influenta subconstientului asupra vietilor noastre ramane un mister. Stiinta nu este inca in masura sa descrie complet nivelul de implicare al acestui aspect in felul in care ne ducem existentele. Se cunoaste despre creier ca are olatura subconstienta care nu este perceputa foarte clar de oameni, insa o mare parte din deciziile noastre de zi cu zi, privitoare la lucrurile importante si la sentimentele noastre sunt intr-o buna masura conectate cu aceasta regiune. Mai raman multe de inteles despre subconstient si influenta acestuia asupra deciziilor si actiunilor noastre. Cel putin, stim destul de sigur astazi ca mesajele subliminale nu ne pot face sa-l catalogam subit pe Al Gore drept un sobolan, sa jucam mai mult la jocurile de noroc sau sa cumparam un produs, daca nu am luat oricum, dinainte, aceasta decizie.

Acestea sunt cateva din reclamele noi aparute in 2009.Vizionare placuta ! 

Coinstar Commercial

 [link]

French Squirrel Goes Nuts

O reclama inteligenta la Emerald Nuts , aceasta este povestea unei veverite franceze care savureaza doar ghindele de lux. [link]

Coke Babies

Cei de la Coca-Cola nu ne-au dezamagit nici de data asta si au venit in 2009 cu o reclama noua si foarte frumoasa. [link]

Sony Bravia Zoetrope

O reclama la Sony BRAVIA in colaborare cu fotbalistul international Kaka. [link]

Pepsi Max Job Interview

Pepsi Max continua sa ne surprinda cu reclame haioase. [link]

Lead the Charge – Become Legendary

Reclama urmatoare care face referire la brandul Jordan vrea sa arate intensitatea unui meci de NBA. [link]

Life Flows Better With Visa

O noua reclama la Visa Europe creeata de Saatchi and Saatchi.Cel din imagini este Bill Shannon. [link]

In acest post ve-ti gasi 20 de idei bune de reclame din intreaga lume

Pepsi Advertisement

O reclama destul de creativa la Pepsi [link]

Playstation Bus Stop Advertisement

Aceasta statie de autobuz din Malayezia reprezinta o maneta de playstation.Have fun !  [link]

Dreamland Aqua Park Advertisement

O reclama destul de creeativa la Dreamland Aqua Park ” Wet Floor”  [link]

Bike Doctor Advertisement

 [link]

Sanyo Xacti Advertisement

Sanyo Xacti CA6 100% rezistenta la apa a camerei. [link]

the Score Advertisement

Fanii infocati de basketball stiu ca atunci cand un jucator rateaza o lovitura, se spune “throwing a brick”.Caramizi de genul asta au fost puse la intrarea in baruri cu specific sportiv si langa terenul de bascketball. [link]

Smoke Is Poison Advertisement

Un tir de 12 metrii lungime ce cara chimicale care seamana cu o tigare gigant a fost folosit de Cancer Research UK pentru a evidentia faptul ca tutunul dauneaza grav sanatatii. [link]

Pizza Hut Advertisement

O reclama destul de creativa facuta de cei de la Pizza Hut. [link]

Nike Advertisement

Eisenbahn Strong Beer Advertisement

 [link]

Bare Wetsuits Advertisement

[link]

Just in One Bite Bus Advertisement

O reclama in care se foloseste un autobuz , imaginile spun tot. [link]

Gun-free South Africa Advertisement

Uitati cat de simplu se poate cumpara un pistol in Africa de sud . [link]

Heinz Ketchup Advertisement

Visao Junior Advertisement

“Hraneste creierul”. [link]

PSP Advertisement

O reclama foarte buna la PSP. [link]

WMF Knives Advertisement

Cutitele WMF chiar fac o treaba buna . [link]

Drive Safe Advertisement

Conduceti cu grija , o campanie destul de buna! [link]

Perrier Advertisement

Matchbox Advertisement

O reclama destul de buna la Matchbox. [link]

Vrei sa primesti noutatile de pe blog pe email ? Atunci click aici !