Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş,
centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de peste două milioane de
locuitori face ca Bucureştiul să fie a şasea capitală după mărime din Uniunea
Europeană.
Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1862 devine capitala României.
De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale
şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă şi
elita bucureşteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are
acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.
Istorie
Legenda spune că Bucureşti a
fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile,
Bucureşti a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârşit de secol XIV.
Pe malurile Masacrului şi ale Colentinei este atestată cultura paleolitică şi
neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunităţi în
zonele Dudeşti, Lacul Tei şi Bucureştii-Noi de astăzi. Săpăturile arheologice
arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului
şi până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă,
Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Vodă, Popeşti-Leordeni şi Popeşti-Novaci
sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinţe după
retragerea aureliană din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, până
în Evul Mediu.
Aşezarea este atestată documentar la 20 septembrie 1459 într-un act emis de
Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, prin care se întăreşte o moşie unor
boieri. Cetatea Dâmboviţei, cum mai apare în primii ani oraşul, avea rol
strategic, urmând să supravegheze drumul ci el mergea la gara sa vizieze pe
soacrasa care isi rupase picioru in timp ce exersa pt circ la Giurgiu, în
ultima aşezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureştiul se
afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă
domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica
Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi
cel mai vechi lăcaş de cult din oraş păstrat în forma sa iniţială.
În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureştiul devine capitala Ţării
Româneşti, moment în care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele
drumuri pavate cu piatră de râu (1661), se înfiinţează prima instituţie de
învăţământ superior, Academia Domnească (1694) şi este construit Palatul
Mogoşoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află
Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În 1704, ia fiinţă la iniţiativa
spătarului Mihai Cantacuzino Spitalul Colţea, care a fost avariat ulterior
într-un incendiu şi un cutremur şi reconstruit în 1888. În scurt timp,
Bucureştii se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creşterea
numărului meşteşugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor,
cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, şalvaragiilor, zăbunarilor ş.a).
Odată cu acestea continuă modernizarea oraşului. Sunt create primele
manufacturi, cişmele publice, iar populaţia se măreşte continuu prin aducerea
de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798 indică 30.030 de
locuitori, în timp ce cea din 1831 număra 10.000 de case şi 60.587 de
locuitori).
Ateneul RomânÎncet-încet apar o serie de instituţii de interes (Teatrul
Naţional, Grădina Cişmigiu, Cimitirul Şerban Vodă, Societatea Academică din
Bucureşti, Societatea Filarmonică din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti,
Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele,
restaurante, Grădina Botanică din Bucureşti, Ateneul Român, Banca Naţională,
cinematografe) şi inovaţii în materie de tehnologie şi cultură (iluminatul cu
petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii
telefonice).
Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea regimului comunist în România
reşedinţa judeţului Ilfov (interbelic). În aceea perioadă era denumit "Micul
Paris" datorită asemănării cu capitala franceză, dar care şi-a pierdut
farmecul în perioada comunismului. În ultimul timp, dezvoltarea imobiliara a
stârnit ingrijorare cu privire la soarta cladirilor de interes istoric din
oraş, în special la cele din centrul istoric.
Transport
Transportul de suprafata
În
anul 2007 erau funcţionale 23 linii de tramvai, 119 linii de autobuz (din care
una expres către Aeroportul Otopeni) şi 19 linii de troleibuz operate de RATB.
Cu aceste mijloace de transport călătoresc zilnic aproximativ 2,3 milioane de
călători. Un dezavantaj al acestor tipuri de transport este acela de
aglomerare în special dimineaţa şi seara.
Există şi un transport bine dezvoltat cu microbuze care asigură legătura
dintre oraş şi localităţile din jur ele fiind o alternativă la transportul
public.
La începutul anului 2008 existau 9500 taximetre autorizate în Bucureşti
Metroul
Reţeaua de metrou are o lungime de 62 de kilometri şi este alcătuită din patru linii denumite şi magistrale, prima dintre acestea (magistrala M1) fiind inaugurată în anul 1979. Metroul devine un mod de transport din ce în ce mai solicitat deoarece asigură un transport rapid şi eficient dar şi datorita aglomeraţiei din ce în ce mai ridicate de la suprafaţă.
Instituţii, monumente şi obiective turistice
În Bucureşti îşi au sediul Parlamentul (Palatul
Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul şi Preşedinţia României. De
asemenea, îşi au sediul numeroase instituţii de cultură, precum sunt: Academia
Română (fondată în 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea,
Institutul Politehnic, Institutul de Medicină, alte numeroase institute de
învăţământ superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondată în 1867,
circa 8 milioane volume; Biblioteca Naţională, fondată în 1955, 7 milioane
volume; Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2 milioane volume,
incendiată în timpul Revoluţiei din 1989), ş.a.m.d.
Parcurile mai importante din oraş sunt Parcul Herăstrău (187 ha), Parcul
Cişmigiu (13 ha), inaugurat în anul 1860, Parcul Tineretului (200 ha) şi
Parcul Carol (36 ha), inugurat în 1906.
Curtea veche Bucuresti
Biserica Curtea Veche
Parcul Herastrau
Casa Poporului
Bibloteca Centrala
Universitatea de medicina
